Avem nevoia să facem parte dintr-o echipă, dintr-o comunitate, iar de multe ori ne raliem la principii care nu ne aparțin sau în care nu credem. Sunt o mulțime de persoane care doar cu asta se ocupă, cu stârnirea valului, iar munca lor nu este deloc una ușoară, dar are consecințele dorite de către aceștia. Este dificil să provoci câteva persoane să creadă în convingerile tale, dar după ce valul este deja pornit, lucrurile vin de la sine și se poate transforma de la o zi la alta într-un tsunami.
Asta s-a întâmplat și la alegerile locale, strategie care va mai fi folosită tot în aceleași scopuri până când lumea va înțelege cum funcționează acest sistem. A fost suficient ca o echipă să creadă într-un anumit candidat sau să aibă interese de pe urma acestuia, apoi lucrurile au venit de la sine și echipa s-a mărit de la o zi la alta. Un factor extrem de important în această strategie este atitudinea echipei care provoacă valul. Dacă aceștia sunt uniți, sau măcar par din exterior, persoanele din jur vor dori să facă parte din acea echipă și își vor însuși convingerile acestora, chiar dacă nu-i definesc sau sunt aspecte pe care le vor regreta în viitor.
Resurse necesare pentru provocarea valului
În primul rând este nevoie de oameni. Oameni care, așa cum spuneam, au interese sau chiar cred într-un obiectiv. Aceștia trebuie să cunoască exact drumul și să aibă o viziune clară a destinației. Cu cât sunt mai vocali, populari, dornici să se afirme, cu atât valul va fi provocat mai devreme.
Din nefericire, în anumite valuri este nevoie și de oameni care au răutate. Pentru că am dat exemplul alegerilor locale trebuie să amintim de persoanele care pot fi cumpărate ieftin cu promisiuni sau mici stimulente. Acești oameni nu cred neapărat în persoana pe care o promovează, dar sunt pricepute la scandal și dau rezultate într-o comunitate cu mai puțină pregătire și putere a deciziei. Eu le spun experți în scandal, iar în unele comunități scandalul este privit ca o formă de divertisment, din păcate. Lăsăm latura asta deoparte deocamdată, ne vom maturiza, sper.
Valul pozitiv
Pentru că nu pot să nu amintesc de voluntariat, fiind o perioadă care m-a format, trebuie să dau exemple și din studenție, atunci când am învățat și înțeles cum funcționează munca cu oamenii și cum pot fi influențați aceștia. Bineînțeles că vorbesc doar de influență pozitivă pentru că într-un mediu de acest gen doar despre pozitivism poate fi vorba.
Era puțin ciudat să cred în anul I că într-un mediu în care petrecerile și berea sunt adevărate culturi poți forma o echipă care să se dezvolte personal și care să organizeze evenimente care să rezolve probleme ale comunității. Dar s-a putut. A fost nevoie, așa cum spuneam, de oameni care să creadă în această idee și într-un drum care să ne dezvolte pe fiecare dintre noi și să aibă consecințe pozitive asupra persoanelor pe care le reprezentam. În cazul nostru, studenții ieșeni, sau cel puțin cei din facultatea noastră.
Am plecat la drum cu o mână de oameni care erau pasionați de dezvoltare, oameni care au influențat la rândul lor alți oameni și care vorbeau cu pasiune despre activitatea echipei. Am crescut atât noi, mica echipă, cât și cei care ni se alăturau pe drum, iar rezultatele au fost cât se poate de vizibile și apreciate.
Când ne adunam vorbeam despre viitor, despre proiecte care rezolvă alte probleme, despre cum să devenim mai buni, mai apreciați, mai vizibili, iar noi ne hrăneam cu motivație în fiecare moment. Asta numesc eu val pozitiv.
Valul negativ
Poate am fost puși cu toții într-o astfel de situație și nu suntem de condamnat, trebuie doar să învățăm din aceste experiențe și să nu le mai repetăm. Vorbesc despre situațiile în care o persoană sau un grup mic de persoane urăsc un lider, un alt grup, un adversat și aleg să-l înlocuiască pe acesta prin forme mai puțin ortodoxe. Se întâmplă asta în politica zilelor noastre, când cei din opoziție nu-și prezintă principiile și proiectele pe care doresc să le implementeze în situația în care vor ajunge la putere, ci doar aruncă cu noroi și scot în evidență scăpările sau greșelile actualilor.
Din nefericire, și acest val funcționează. Atunci când echipa care urăște este unită și caterinca este atât de apreciată, valul crește de la o zi la alta, iar echipa care urăște devine mai numeroasă. În acest moment nu se ține cont de lucrurile bune făcute de persoana urâtă, de realizările notabile, de principiile acesteia sau alte aspecte pozitive, ci se urmărește doar defăimarea ei.
Când vom învăța să nu mai fim influențați de emoții de acest gen și vom avea mai multă încredere în noi și gândirea noastră, acest tip de val se va sparge. Iar asta trebuie să se întâmple cât mai devreme.
Efecte
Avem nevoie să facem parte dintr-o echipă și suntem atrași de acel spirit precum un magnet, atracția este mai mare cu cât apartenența la un grup ne este mai străină. Cu puțină inteligență emoțională putem diferenția grupurile bune de cele rele, dar acest tip de inteligență încă ne este străină multora. DAR, se poate.. și am mare încredere că putem ajunge să gândim mai curat, să cântărim mai bine și să devenim mai empatici.
Trezirea – sunt persoane care realizează că fac parte din echipa greșită și că ele nu cred în principiile grupului, dar fie este prea târziu să renunțe, fie au ponoase de tras dacă fac acest pas. Puțini își asumă trezirea, dar aceasta poate fi observată prin înmuierea activității acestor persoane. Un bun exemplu este din nou din sfera politică, cei care împroșcau cu ambele mâini plini de noroi s-au mai cumințit și vor deveni penibile când echipa lor va da greș.
Dezvoltarea – așa cum s-a întâmplat în cazul echipei din care am făcut parte și pe care am condus-o la un moment dat, spiritul a fost greu de aprins, dar acum este aproape imposibil de stins. Cei din echipă s-au dezvoltat, au învățaț multe și sunt pregătiți în orice moment să înceapă din nou același drum, poate mai dificil ca prima dată.
Gândirea critică – este necesar să analizăm mai mult atunci când decidem să facem anumite acțiuni care ne pot afecta viitorul sau imaginea, indiferent de treapta socială pe care ne situăm. Să arunci cu noroi nu-ți poate aduce nimic bun, nu într-o astfel de formă. Critica poate fi și pozitivă, dar ambalată într-o formă prietenoasă și concluzionată doar de soluții ale problemelor criticate.
Am mare încredere că, la fel ca în voluntariat, munca pe brânci și obiectivele îndrăznețe vor fi apreciate la un moment dat de toată lumea. În plus, simt din ce în ce mai mult că nu mai pot sta deoparte și că trebuie să mă implic în schimbări, în dezvoltarea comunității. Trăim și vedem ce ne aduce viitorul.
Clar trebuie sa facem ceva și să ne implicăm, asta necesită muncă și dăruire. Dar mă întreb câți sunt dispuși să se mai gândească și la alții când abia ne putem ajuta pe noi.
În altă ordine de idei eu am alta impresie despre voluntariat, poate e greșită? Poți să mă lămurești? https://pato.ro/bani/de-ce-nu-mi-place-sistemul-de-ong-uri-in-general.html
E plăcerea mea să-ți răspund pe acest subiect. Este adevărat ce ai scris în articol, și eu am aceeași părere, dar când scriu pe blog la mine despre ONG mă refer la o asociație studențească. Acolo nimeni nu câștiga nimic din punct de vedere financiar, ci doar personal și profesional. Eu am făcut reprezentare studențească la cel mai înalt nivel și nu am câștigat bani din asta, ba dimpotrivă, am investit din buzunarul meu sume considerabile.