Am uitat să mai postez și în această rubrică, în această serie de articole. Poate că nu am găsit un comentariu care să mă impresioneze destul de mult să mă facă să deschid cea de a 7-a ediție, nu a fost unul special care să mă încânte într-un mod frumos. Totuși, țin să le mulțumesc tuturor celor care au comentat aici pe blog.
Comentariul ales de mine pentru această ediție este cel de mai jos, a fost lăsat de Eumiealmeu (îmi place foarte mult acest nume – bine gândit).
unii sunt complexati si cred ca razi de ei. altii sunt pur si simplu rautaciosi – daca ei sunt nefericiti, nici altii sa nu fie veseli. in fine, unii n-au ras niciodata, nici cand erau tineri, nici cand aveau motive alaturi de prietenii lor – temperamentul, bata-l vina.
dar sa stii ca eu am ras cand eram ca tine, in valuri, valuri, asa ca ii inteleg pe cei care se hlizesc, fara sau cu motiv: cel mai mult imi place cand sunt in aglomeratie, lumea e nervoasa si tinerii se apuca de ras – ma invioreaza si pe mine.
dar si cand mi-e rau si in jurul meu e zgomot, iar eu abia ma pot tine pe picioare, sunt indignata ca altora le e bine si mie nu. e aiurea ce spun, insa asta simte un om, poate invidie ca lui nu ii e la fel de bine, pentru ca sa aiba parte de distractie…
sigur, asta nu-ti da voie sa-i indispui pe altii, insa eu nu spun decat ca ii inteleg si pe cei care nu rad.
Nu-mi permit să modific comentariul nici măcar cu diacritice, nu mi se pare normal să fac asta. Comentariul a fost lăsat la un articol scris ieri (click aici pentru articol). Felicitări Eumiealmeu, îmi place comentariul, dar mai mult decât comentariul, îmi place numele.
Foarte bun comentariul. Felicitari!
Felicitări și din partea mea! Un comentariu care a meritat să câștige această ediție! 🙂