Sistemul de învățământ românesc preuniversitar este sărac

O știre pe care o așteptam de mult. Nu am fost niciodată de acord cu sistemul de învățământ românesc și acum când am trecut prin el, cu atât mai mult a intrat în dizgrațiile mele. Fac referire acum la învățământul preuniversitar pentru că după acesta lucrurile se mai schimbă și prind oarecum un contur frumos, capabil să producă performanță, ajutat și de organizațiile studențești. Întârziem să dezvoltăm anumite laturi ale tinerilor și tindem să-i conducem pe toți, conform sistemului, pe calea angajării. Iar acest aspect este unul negativ pentru că excludem ideea de antreprenoriat și dezvoltare personală. Suntem puși să citim anumite cărți alese de sistem, în loc să încurajăm căutarea plăcerilor în materie de citit pentru fiecare elev în parte.

Și-am să mă concentrez, în acest articol, pe două mari domenii ce ne lipsesc cu desăvârșire din învățământul preuniversitar:

DEZVOLTAREA PERSONALĂ

Și puteți da vina și pe mine dacă mă concentrez prea mult pe acest sistem-mereu am fost pasionat și văd, la orice pas, beneficiile pe care acest stil de viață ni le poate aduce fiecăruia dintre noi.

În educație suntem conduși, precum o stână de oi, pe un anumit drum, iar dacă încercăm să tăiem sforile ce ne conduc pe acel drum suntem catalogați ca fiind niște copii problemă. Nu suntem încurajați să fim altfel, chiar dacă avem o pornire bună și potențial. Am mers mereu pe principiul că trebuie să învățăm numai ceea ce ne place, pe lângă elementarul studiat în școala gimnazială. În liceu mi-ar fi plăcut să aflu mai multe despre Brian Tracy, George Clason, John Maxwell, Barry Siskind sau Julie Morgenstern, dar și despre metodele descoperite de aceștia pentru a atinge succesul sau pentru a înțelege această noțiune de succes într-un mod corect.

Mi-ar fi plăcut să aud de „productivitate” și să înțeleg conceptul nu doar pentru că am fost atras de acest subiect, ci aș fi vrut să-mi fie prezentat de către un profesor. La fel, aș mai fi vrut și să mi se dea anumite exemple de organizare a timpului și puțină educație financiară, dar și informații despre cum aș putea fi un antreprenor de succes.

TEHNOLOGIA ȘI PROFESORII „OPEN-MIND”

Este cel puțin penibil să nu remarcăm (sau să ne facem că nu remarcăm) faptul că majoritatea tinerilor sunt foarte atrași de tot ce înseamnă zona IT, dar cu toate astea, ne este frică să updatăm (de la „a da update”) sistemul învechit de învățământ care, într-adevăr, este unul dintre cele mai grele și produce totodată oameni foarte bine pregătiți, dar fixați doar pe materie pentru că le lipsește tot ce am spus mai sus în capitolul „Dezvoltare personală” și nu sunt la zi cu tot ce se petrece în lumea gadget-urilor (sau sunt, dar doar din documentația personală, nu încurajați de la școală să facă asta). Deci: calculatoare noi, învățământ bazat pe tehnologie, alte strategii de predare, interactivitate prin tehnologie, iar lista continua lejer încă 2 rânduri.

Și știu că ar însemna o investiție enormă în școlile românești să suplimentăm acest minus pe care îl avem, dar oare nu se merită? Dacă nu investim în viitor, în ce „Doamne iartă-ne” să mai investim?

În condițiile actuale, trebuie să ne ridicăm și să aplaudăm inițiativele de acest gen (din video embed-uit mai jos) și să încurajăm profesorii care încearcă să facă o școală altfel (nu doar o săptămână pe an).