Inca din timpul Bisericii primare, crestinii clerici poarta vesminte speciale, atat atunci cand celebreaza slujbe, da si cand exercita alte functii clericale. Putem spune despre acestea ca sunt un fel de uniforma pentru slujitorii bisericesti, reprezentand o modalitate mai usoara de a fi diferentiati de ceilalti participanti la slujbe, dar totodata si intre ceilalti din acelasi rang, care detin diverse functii spirituale. Prin purtarea de vesminte, fiecare cleric devine asemenea unei icoane ale Mantuitorului, slujitori ai altarului unic al lui Dumnezeu.
Exista vestimente diaconesti, preotesti si episcopale si fiecare se diferentiaza prin elemente si caracteristici aparte. Este vorba despre cele care se regasesc printre cele care sunt comune, de tipul stiharului.
Stiharul – nelipsit din vestimentatia slujitorilor bisericesti
Acest vesmant liturgic se prezinta sub forma unei camasi lungi, completata de maneci largi. Incepand din zona gatului si pana la cea a gleznelor, acopera in intregime corpul. In Vechiul Testament putem citi despre acesta, cand era cunoscut ca tunica.
Aceasta denumire a sa in prezent rezulta din sirurile de purpura cu care este impodobita, respectiv a broderiilor specifice. Acesta este comun tuturor treptelor clerului, cu deosebiri constand in culori si forma. Pentru fiecare tip de eveniment din anul bisericesc exista haine specifice ale slujitorilor bisericesti, vestimente preotesti de Pasti, vestimente pentru Nasterea Domnului, etc.
Epitrahilul – nelipsit din vestimentatia preotilor
Cunoscut si sub denumirea sa populara de patrafir, epitrahilul se refera la acea fasie lata care se imbraca in jurul gatului, fiind asezat pe umeri. In partea de jos poate avea franjuri, iar in zona pieptului este brodata crucea. Aceasta componenta a vesmantului bisericesc aminteste de crucea pe care a purtat-o Mantuitorul in drumul spre Golgota, pe care mai apoi a fost rastignit. Un simbol al epitrahilului se refera la jugul bun al slujirii lui Hristos. Reprezinta semnul preotiei depline.
Felonul – purtat de preoti in timpul Sfintei Liturghii
Se refera la vesmantul liturgic purtat de preoti ca o pelerina, in timpul slujirii Sfintei Liturghii. Se aseamana acesta cu mantaua purtata de Mantuitor si de Apostoli. La evrei aceasta era in uz general. Acesta se regaseste in varianta fidela a felonului din perioada antica, acum in Biserica Ortodoxa. Se diferentiaza insa prin partea mai scurta in fata, in ideea de a lasa mainile mai libere in miscare. Atat preotii, cat si arhiereii de toate gradele l-au purtat pana in sec. al XV-lea.
Braul – purtat peste stiharul preotesc
Recunoscuta dupa spectul specific unei fasii definite de doua baiere, braul se leaga in jurul mijlocului, respectiv deasupra stiharului. Este cu siguranta parte a costumului purtat de preot in timpul slujbei si are de asemenea si o interpretare simbolica. Semnifica acesta dreptatea, asemenea unei cingatori pentru rarunchii lui, si credinciosia, asemenea unui brau pentru coapsele Lui. Despre aceste cuvinte se poate citi mai in detaliu in Sfanta Scriptura, in cartea Apocalipsei.
Fiecare componenta ce alcatuieste vesminte bisericesti care se poarta in perioade specifice indeplineste rolul sau, justificat. Mai ales partea preoteasca, indiferent de rang, trebuie sa aiba in vedere astfel de elemente atunci cand vizeaza achizitia hainelor specifice. Pe site-ul vesmintebisericesti.ro gasesc cei interesati vestimente in variante diverse, la costuri echilibrate.