Am dat peste un material cel puțin amuzant care merită urmărit cu atenție. Scena este demnă de o comedie neagră, doar că efectele nu mai sunt amuzante pentru societate. Subteraniștii (pro-Georgescu, pro-Simion și acoliții lor) au început să se teamă. După dosarul lui CG, panica s-a strecurat în găști.
Într-un mediu construit pe indignare, ură și manipulare, prima urmă serioasă de consecințe reale este echivalentul unui cutremur. Și cutremurul iese la suprafață în trei forme evidente: frică, negare, acuzare a celuilalt.
Vedem scene comice, dar penibile: Călin Donca o aruncă în față pe Alexandreasca, spunând în esență „de la tine i se trag toate relele lui CG”. Makaveli & co. fac gălăgie pe TikTok. Oameni care urlau zile la rând pro-Mesia al lor se văd acum făcuți praf de propriile lor contradicții. Să-i urmărești în momentul ăsta este savuros.
Aici video la care fac referire:
Mulți dintre acești „părerologi” nu sunt doar niște comedianți online, ei au importanță reală: modele pentru mobilizare, instigatori de ură în comunități, vectori prin care extremismul prinde rădăcini. Când astfel de oameni se ceartă public, nu este doar scandal între personaje: este semnal că mecanismul lor de mobilizare se fisurează.
M-ar bucura să văd responsabilitate și consecințe reale. Nu pentru răzbunare, ci pentru a pune capăt circului ăstuia periculos. M-ar bucura ca unii dintre vocile care au hrănit ura și au legitimizat dezinformarea să fie trași la răspundere. Să fie anchetați, verificați, demascați, să li se pună întrebările incomode la care nu au răspuns niciodată.
Și da, mi-ar plăcea să‐i văd speriați nu din plăcere, ci pentru că acea teamă înseamnă că se apropie consecințele. Când se tem de dosare penale, înseamnă că mecanismul lor s-a clătinat. Când frica îi obligă măcar să nu mai împrăștie minciuni cu aceeași ușurință, societatea are de câștigat.
Ce trebuie făcut acum:
- jurnaliștii serioși să continue investigațiile, să sape cât mai adânc;
- justiția să facă ce-are de făcut, transparent;
- publicul sănătos să nu se lase distras de circurile online, ci să urmărească faptele;
- ONG-urile și comunitățile locale să contracareze narativele extremiste cu informație și educație.
Miza nu este să râdem de groapa în care au căzut ăștia, ci să profităm de moment. Să vedem cine erau cu adevărat, să izolăm urâțenia lor ideologică și să ne asigurăm că nu mai pot folosi același instrumentar pentru a distruge coeziunea socială.