Momentul când pleci de acasă, fie chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, este clar un moment de maturizare care implică foarte multe responsabilități și totodată ieșirea ta din zona de confort. Nicăieri nu-i ca acasă, asta e clar, chiar dacă mulți ar putea spune că este doar o vorbă devenită clișeu. Și am putea veni cu foarte multe argumente prin care să subliniem adevărul acestei lozinci, printre care și activitatea ta din orice spațiu pe care nu-l poți numi cu adevărat „acasă”, cât și modul în care te simți într-un alt domiciliu în care stai pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp.
Și am ales să scriu despre plecarea de acasă pentru că sunt într-o perioadă în care mă gândesc la viitor, o perioadă productivă de altfel, în care îmi fac fel și fel de strategii, în care mă organizez și îmi pun la punct planurile de viitor la care țin foarte mult și cred cu tărie în ele. Sunt momente în care depășesc oarecum limita realității și încep să mă documentez chiar și despre prețul unor apartamente prin alte orașe în care nu m-am gândit niciodată că o să activez sau în care o să-mi mut domiciliu actual, de exemplu, astăzi mă uităm peste o listă cu apartamente cu 2 camere Brașov. Îmi argumentez această exagerare pe marginea faptului că-mi place să fiu cât mai documentat și să-mi fac o idee în ansamblu a zonelor, a prețurilor, a raportului calitate-preț, iar lista poate continua.
Un aspect pozitiv în toată povestea asta este că în orice zonă te-ai muta sau în orice fel de încăpere, ți-l poți organiza în funcție de nevoile tale și după bunul tău plac. Nu spun că acasă nu poți face asta, ba chiar mai mult-acasă este locul în care poți fi cel mai inventiv și atent cu modul în care organizezi fiecare lucru, atât timp cât „acasă” înseamnă casă personală, în care nu mai locuiești cu părinții, ca în cazul meu.
Stau de câțiva ani buni în Iași pentru că este orașul în care studiez și îmi petrec cel mai mult timp datorită studiilor. Pot spune fără să regret că mă simt foarte apropiat de acel oraș, chiar dacă nu sunt născut acolo, și fără să mă contrazic cu ce am scris mai sus, tot nu-mi oferă același confort ca acasă. Știu că poate este cam din topor această comparație pentru că în Iași stau într-un cămin studențesc, iar acasă… e acasă… dar nu mă refer la confortul fizic pentru că în ambele locuri îmi este bine, ci la cel moral, la modul cum te simți.
Despre modul în care o să-mi organizez eu propria mea acasă sunt sigur că am mai scris și că o parte dintre cei care mă citesc constant știu despre ce vorbesc. Sunt tare curios de feeling-ul din ziua în care „acasă” de acum o să se schimbe cu „acasă” de atunci (casă părintească versus propria casă). O să scriu despre asta.
