Mi-au rămas în minte doua idei de la orele de română ce se potrivesc și în online.
Prima ar fi apelul încurajator al lui Ion Heliade-Rădulescu către tinerii scriitori:
„Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!”
A doua idee ar fi tot un apel al aceluiași Ion Heliade-Rădulescu:
„Nu e vreme de critică, copii; e vreme de scris; să scrieți cât veți putea și cum veți putea.”
Atunci, încurajările de acest gen veneau din partea îndrumătorilor deoarece literatura românească era extrem de săracă, majoritatea celor care trebuiau să producă content în acea perioadă traduceau scrieriile străinilor.
Așa-i că se potrivesc și pentru noi (bloggeri tineri)?
nu chiar, atunci ii indemna la scris pentru ca nimeni nu scria si scriau tot felul de prostii, copiau de la straini si faceau traduceri. Acum este maculatura, avem nevoie de calitate :p